Viziune
Misiune
Să asigurăm elevilor noștri un cadru propice progresului și creativității, ca bază a evoluției lor ulterioare și a bunei integrări în societate.
Valori
- onestitate
- responsabilitate
- dezvoltare personală
- comunicare
Scurt istoric
Începuturile Colegiului „Naţional Ştefan cel Mare” se regăsesc în istoria secolului al XIX-lea când, în Târgu Neamţ, se face din ce în ce mai simţită nevoia de şcoli publice. În Tg. Neamţ, începuturile educaţiei sunt legate de prima biserică construită în perimetrul oraşului. Aceasta activitate este atestată documentar de certificatul emis de voievodul Grigore Alexandru Vodă, în 1756. Astfel, la 16 octombrie 1852, în cadrul unei mari solemnităţi, în prezenţa domnitorului Alexandru Ghica-Voievod, se inaugura „Şcoala Primară Nr.1 de băieţi” – Şcoala Domnească numită astfel în onoarea domnitorului care a inaugurat-o. Deficitară rămânea posibilitatea de a urma cursurile unei şcoli pentru fetele din Tg. Neamţ.
Această nevoie se transformă într-un memoriu al locuitorilor urbei, adresat caimacamului Teodor Balş, în care se cerea înfiinţarea unei şcoli de fete. Caimacamul aprobă cererea, dând următoarea rezoluţie: „Departamentul bisericesc se va înţelege cu Doamna Ecaterina Balş, patroana şcolilor de fete, în ce priveşte înfiinţarea şcolii. Localul se va lua de la Mânăstirea Neamţului, iar profesoara va fi plătitâ ca şi la celelalte şcoli de judeţe.” (V.A. Urechea, Istoria Şcolilor; vol. I-VIII, Bucureşti, 1892).
Gheorghe Asachi, şeful Departamentului Instrucţiunii Publice, a propus ca localul acestei şcoli să fie dat de Mânăstirea Neamţului, aceasta fiind obligată saccepte aceast lucru prin hrisovul nr. 40 al Caimăcămiei, numai cu întreţinerea seminarului şi a şcolii primare de băieţi din Tg. Neamţ.
Abia dupa doi ani, în 1856, s-a rezolvat problema spaţiului şi şcoala de fete s-a putut înfiinţa sub îndrumarea institutoarei Sofia Cocea, în casa lui Mihail Kogălniceanu, de pe Uliţa Mare, pusă la dispoziţie de Consiliul Orăşenesc. Astăzi, pe locul „Şcolii de fete” se află gimnaziul Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare”, care, până în anul 2003, a fiinţat ca şcoală autonomă, numită Şcoala „Mihail Kogălniceanu”, în cinstea marii personalităţi care şi-a ales loc de casă în urbea noastră. În 1864 se înfiinţează şi Şcoala Nr. 4, care în 1918 se transformă în Şcoala Medie „Regina Maria”. Reforma învăţământului din 1948 transformă această şcoala medie în liceu de 3 ani şi, în acelaşi timp, liceul devine un liceu mixt.
După statisticile anuale, la 15 septembrie 1951, a început cursurile prima serie de elevi, formată din 52 de elevi, care au absolvit în anul 1954. În toată această perioadă, titulatura instituţiei s-a schimbat în Şcoala Medie Mixtă, iar în noiembrie 1961 această îşi ia numele de Liceul Industrial „Ştefan cel Mare”. Din acest aşezământ de educaţie au absolvit pâna în prezent 65 de promoţii de elevi.
Din septembrie 1990 până în octombrie 2003, liceul funcţionează sub denumirea de Liceul Teoretic „Ştefan cel Mare”, având clase cu profil real, respectiv umanist, ale căror specializări şi subspecializări sunt din cele mai diverse: matematică-informatică, ştiinţe ale naturii, ştiinţe sociale, filologie. Transformarea Liceului Teoretic în Colegiu Naţional s-a produs în octombrie 2003, prin fuziunea Şcolii „Mihail Kogălniceanu” cu liceul, cele două instituţii devenind una singură cu un trecut istoric comun: actualul Colegiu Național ”Ștefan cel Mare”.
Unitatea noastră școlară cuprinde, în anul școlar 2020-2021, trei niveluri de învățământ, primar (9 clase), gimmnazial (6 clase) și liceal (36 clase), iar nivelul liceal propune o ofertă educațională generoasă, menită să asigure absolvenților un traseu educațional orientat către performanță, astfel încât un procent de aproximativ 10% din numărul elevilor au obținut în anii școlari precedent premii și mențiuni la etapele județene și naționale.
De asemenea, o altă prioritate a actului educațional din Colegiul Național ”Stefan cel Mare” este și integrarea în învățământul superior, astfel încât un procent de aproximativ 80% din numărul absolvenților promoțiilor ultimilor ani sunt în prezent studenți ai universităților din țară și străinătate.
Prioritatea maximă este calitatea demersului educațional-curricular, adică desfășurarea orelor de curs în condiții optime, la cele mai înalte standarde de performanță, concretizate în procentul de 95% promovabilitate la examenul de Bacalaureat. De asemenea, de o atenție sporită se bucură și activitățile de educație non-formală, prin proiecte educaționale diverse, propuse în special de elevi, prin Consiliul elevilor. Este de apreciat interesul elevilor pentru cultură, teatru, științe și sport, interes dovedit în numeroase activități extrașcolare, în cadrul cărora s-a demonstrat că la CNSM există o uriașă resursă de energie, de idei și de interese dintre cele mai variate, toate încununate cu rezultate remarcabile: tradiția Balului Bobocilor, un adevărat spectacol al talentelor autentice, la manifestările dedicate Zilei Naționale, la Proiectul dedicat Crăciunului, ”Suflet pentru suflet”, la Balul de Dragobete, la implicarea în organizarea Târgului de ofertă educațională, la Ziua Școlii, Simpozionul Anual „Pe urmele lui Ștefan cel Mare” și Proiectul Educativ „Identitate și spiritualitate românească”, la activitățile sportive, respectiv Memorialul ”Gheorghe Cobrea”, la publicarea revistelor colegiului. Se remarcă în mod special redacțiile unor reviste unde lucrează într-un mod aproape profesionist un număr mare de elevi, îndrumați de profesori dedicați, reviste de o calitate exemplară, demne de menționat: Foaia literară, Psyche, Socrate, Provocări științifice, și nu în ultimul rând, revista Culmea Pleșului.
Un loc important între activitățile extrașcolare ale ultimilor ani l-au avut manifestările dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri. În decembrie 2017 am inițiat, împreună cu Consiliul elevilor, Proiectul ”Start pentru Centenar”, unde elevii s-au implicat cu toții într-un mod absolut impresionant, sub îndrumarea tuturor cadrelor didactice.
Proiectul ”Start pentru Centenar” a continuat cu parteneriatele școlare cu trei instituții din Republica Moldova, derulate sub genericul ”Să se cunoască frații!”, cu prilejul cărora 100 de elevi din școlile partenere s-au cunoscut, s-au vizitat și au legat prietenii. Fiecare întâlnire dintre elevii celor patru școli implicate, respectiv Liceul ”Alexei Mateevici” din orașul Dondușeni, Liceul Teoretic ”Ștefan Holban” din Cărpineni, Liceul de Inventică și Creativitate ,,Prometeu” din Chișinău și colegiul nostru, indiferent pe ce parte a Prutului s-au petrecut ele, au fost adevărate sărbători de suflet ale unor tineri care și-au recunoscut originea și identitatea națională comună. Pentru realizarea acestui obiectiv, remarcabilă este contribuția părinților și implicarea lordirectă, precum și profesorilor coordonatori. Proiectul dedicat Centenarului s-a finalizat cu inaugurarea Muzeului Colegiului Național ”Ștefan cel Mare” la data de 1 decembrie 2018.
Muzeul s-a înființat la ințiativa membrilor catedrei de istorie și cu sprijinul întregului colectiv de profesori ai colegiului, cu intenția de a reconstrui parțial istoria Colegiului Național ”Ștefan cel Mare” integrată în istoria orașului Târgu-Neamț. În acest scop, muzeul va adăposti documente de arhivă, cărți vechi, instrumente de scris, obiecte etnografice locale, ceramică, obiecte de uz casnic, costume populare, donate de Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu-Neamț, de Asociația ”Nemțeanca”, prin suportul regretatei doamne a portului popular nemțean, precum și de elevii și personalul școlii. Expozițiile prezentate vor fi schimbate anual, prin grija profesorilor de istorie din colegiul nostru. Muzeul este un spațiu deschis, accesibil elevilor și profesorilor, în special pentru orele de istorie, ceea îl va face să devină un loc de descoperire a trecutului și de înțelegere a perpetuării valorilor identitare ale școlii noastre și ale comunității.
LEGENDA STEJARULUI-SIMBOL
AL COLEGIULUI NAȚIONAL ”ȘTEFAN CEL MARE”
Se spune că după victoria marelui domnitor Ștefan cel Mare la Vaslui, din anul 1475, sălăşluind o noapte în Cetatea Neamţului, Ştefan cel Mare ar fi avut un vis în care, pe un deal, i s-a arătat o cruce formată din zece stejari mari. Cerând tălmăcirea visului său unui bătrân numit Condrea, acesta îl sfătuieşte să planteze cei zece stejari în Neamţ, căci Dumnezeu aşa vroia să i se aducă mulţumire, pentru recent dobândita victorie de la Vaslui. În primăvară, domnitorul a sădit cei zece stejari, în formă de cruce.
Cu timpul, unii au fost tăiaţi, alţii s-au uscat, rămânând doar cel din centrul crucii, stejarul care poate fi văzut şi astăzi în faţa Colegiului Naţional „Ștefan cel Mare”, stejar declarat „Monument al Naturii”.
Legendă povestită de profesorul de istorie Vasile Vrânceanu,
autor al Monografiei Orașului Tîrgu-Neamț
Imnul Colegiului Național ”Ștefan cel Mare” – Dulcea povară
Versuri de profesor Elena-Mirela Nuțu
Discret, coboară timpul dinspre cetate,
Șoptind un nume sfânt spre care să privim:
Ștefan cel Mare rostim cu demnitate,
E numele școlii cu care ne mândrim!
Noi, tinerii de astăzi, pe umeri purtăm
O dulce povară din Apus de soare,
Un simbol istoric în inimă păstrăm,
Biserică-n suflet e Ștefan cel Mare!
Pe noi toți ne veghează bătrânul stejar,
Iar dacă vom simți vreodată că e greu,
Vom regăsi puterea din viața de școlar
Și ne vom aminti de anii de liceu!
Discret, zboară timpul prin școala-cetate,
Prin a noastră viață, spre zarea senină,
Ștefan, domn cel Mare, vis de libertate,
Răsădind în suflet țeluri de lumină!